Apariţia şi emergenţă antibiorezistenţei reprezintă principala cauză a statusului actual al tuberculozei ca problemă majoră de sănătate la nivel mondial. Principala proprietate a micobacteriilor care stă şi la baza dificultaţii ȋn formularea unui concept nou de moleculă antimicobacteriană constă ȋn capacitatea acestor bacterii de a suprevieţui şi multiplica ȋn interiorul macrofagelor, acestă „sabotare a fagocitelor” asigurând nu doar eludarea sistemului imun, ci şi o cale de diseminare sistemică, o cauză a eşecului terapeutic şi de selectare de tulpini antibiorezistente. Ȋn acest studiu ne propunem să sintetizăm un biocompus pe bază de nanoparticule de aliaj aur-argint (Au-AgNP) cu proprietăţi antibacteriene, funcţionalizate cu polizaharida mannan (reziduu de manoză) pentru o terapie ţintită a infecţiilor intramacrofagice cu bacterii din complexul Mycobacterium tuberculosis (MtbC). Terapia ţintită asupra macrofagelor presupune recunoaşterea selectivă a acestor resturi glucidice de către receptorii de manoză exprimaţi pe suprafaţa celulelor din grupul macrofagelor. Ipoteza de bază de la care plecăm este că legarea specifică a restului de manoză de receptorii macrofagici va asigura creşterea cantităţii de nanoparticule antibacteriene în celulele imune şi astfel va ameliora efectul antimicobacterian a nanoparticulelor de argint (AgNP), particule care deja promit să ȋmbunătăţească prin complementare terapia ȋn tuberculoză. Totodată prin includerea mannanului vor fi reduse şi efectele toxico-supresive ale AgNP asupra macrofagelor. Creşterea treptată a concentrații molare de Au în moleculă, precum testarea unor doze ascendente de Au-AgNP, raportate anterior ca având efect antibacterian, va sta la baza identificării raportului oprim terapeutic ȋntre eficienţa antimicobacteriană (testată pe culturi de M. tuberculosis şi pe macrofage infectate) şi efectul citotoxic a bio-compusului propus..

​